Prima dragoste !

" Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt "... , scria delicatul,regretatul Nichita Stanescu. Aceasta cred ca este una dintre cele mai frumoase si mai adanci declaratii de dragoste,pentru ca in ea, cu discretie dumnezeiasca, asista Insusi Dumnezeu, izvorul mirarii nesfarsite. Ce mirare ca sunt, ce mirare ca esti.. Ce bine ca suntem!

Aceasta mirare o simte tanarul care paseste printre lucruri, atent sa u se raneasca. Aceasta mirare este prilej de bucurie si de durere,ea ne uneste sau ne instraineaza.

Tanarul isi roteste capul in mijlocul lucrurilor, impins afara din copilarie ca un soldat fricos la prima lui saritura cu parasuta. Tanarul se loveste cu neindemanare de lucruri,lucrurile il lovesc in miscarea lor haotica,tanarul isi ascunde durerea,privind cu un zambet stanjenit pe strainii din jur.

Printre aceste lucruri ingrozitoare si reci, care se misca in scripetele unui timp dezvesnicit, tanarului ii apare chipul minunat al celuilalt, chipul minunat al femeii: " Ce bine ca esti ,ce mirare ca sunt " ...

Aceasta pasire printre lucruri coincide cu instrainarea de parinti, atunci cand tanarul pleaca intr`un alt oras, la studii. E vremea pe care o asteapta fiecare, vremea aventurii si a lucrurilor noi, vremea maturizarii. Este vremea impartirii vremii noastre in doua, este, daca vreti, o noua viata, o nastere pe care ne`o asistam cu sufletul la gura. Este vremea noilor prietenii , iar pentru multi a primelor prietenii adevarate. Este vremea despre care ni s`au povestit atatea lucruri curioase de catre cunoscutii nostri mai mari.

Prima zi de scoala , noii profesori, noii colegi, privirile flamande care cauta pe colega sau colegul visurolor de acasa, de care demult astepti sa te indragostesti. " Balul Bobocilor"- discutii, pregatiri, prognoze. Asteptare.

O tanara singura intr`o camera de cami , aplecata deasupra chiuvetei pline cu vase nespalate, isi smulge, patrunsa de invidie, sprancenele. Deascupra patului are un poster cu Brad Pitt , o foaie pe care scrie : " Daca poti cu adevarat, vreau! "Pe raftul de fier, printre cursurile xeroxate, reviste cu barbati si femei despre caror viata nu stie nimic. Ce nou e acest fel de singuratate!

Tanara aceasta inca traieste in lumea dilmelor americane, in lumea posterelor si a reclamelor Pro TV. Ea are haine corespunzatoare, freza si pantofi. Stie chiar si expresii americane , pe care le foloseste in vorbire. Nu are doar un prieten, defapt , are unul care se tine de capul ei, dar nu e de ea.

Si el e un baiat bun, stie sa stea in latus si ridica piciorul pana deasupra capului. E putin dur, desi inca nu s`a batut niciodata. Are bricheta " Zippo" ...

Cam acesta este "bagajul" cu care paseste tanarul contemporan in viata sentimentala. Acesti tineri se vor mai urmari o vreme pe terasa, la o cafea cu tigari scumpe, cuparate la bucata, sau poate se vor imbratisa fara nicio rusine la prima discoteca, sau la primul "chef".

Drama tinerilor moderni e mai mare decat cea a predecesorilor. Cred ca nu a existat niciun timp in istorie in care dragostea dintre doua persoane sa fie atat de golita de poezie. Nu vreau sa vorbesc de virtutile crestine ale castitatii sau macar abstinentei, ci chiar si de acea poezie a grecilor sau romanilor pagani, care pana nu demult a inspirat sentimente de admiratie fata de femeie, au pus`o pe un piedestal, fie si vremelnic, dar oricum mai vrednic decat situatia jalnica in care se afla femeia vremurilot noastre.

Astazi au devenit o rusine declaratiile de dragoste, ele sunt considerate un preludiu de prisos si banal, pe care le auzim doar in comediile proaste cu rasete in fundal. Idealurile noastre sunt motociclistii grabiti din filmele americane si fetele cu cizme lungi, care se dau cu ruj cat timp se umple rezervorul cu benzina. Noi aplicam in viata noastra fanteziile unor regizori bolnavi, despre vizitatori de pe alte planete si din alte timpuri, care seduc prin raceala lor.

Mai bine ar fi fosy ca tinerii sa se abtina de la aceste gesturi animalice, dar sa nu renunte la vorbele de dragoste. Vorbele de dragoste sunt cele care ne unesc cu adevarat, care ne sustrag timpului si mortii, din animale oameni. Ele nu sunt acele vorbe dezmatate pe care si le spun iubitii din filmele de duzina , ele sunt mai degraba o bucurie pe care o traiesti in prezenta celuilalt.Arata`i celuilalt ca prezenta lui te face bucuros si treci impreuna cu el in barca inocenta a unei declaratii de felul celei stanesciene, din apele timpului in oceanul vesniciei. " Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt ".

Nu trebuie numaidecat sa`i spui ca are ochii cei mai frumosi , ca sa ajungi pana la urma sa o dezmembrezi bucata cu bucata cu laudele tale. Suntem frumosi pentru ca asa nea facut Dumnezeu , Lui i se cuvine lauda. Sfantul Ciprian de Cartagina spunea : "Daca ai si avea vreun motiv ca sa te lauzi cu trupul tau,ar fi numai atunci cand este sfartecat pentru Hristos". Mai in scurt, alunga pofta din ea si orice cuvant pe care il vei rosti va fi un cuvant de dragoste , pentru ca cel stapanit de pofta de lauda fara noima si nu merita luat in seama. Cand esti cuprins de pofta insa, mai bine taci, ca vorbele tale sa nu sune ca ragaitura unui betiv si sa strici totul.

Nu poti impune tanarului sa renunte la distractiile caracteristice acestei varste si sa citeasca Sfintii Parinti, cu toate ca aceste carti ale Sfintilor Parinti sunt pline de energie creatoare si dinamism, sunt niste carti in excelenta pentru tineri. Dar cel mai mult s`ar putea renunta, in prima etapa, la badarania care irumpe din televizoare si din cantecele la moda. Renunati la idealul superman`ului cu masca de care se indragosteste un fotomodel care stie sa bata cu picioarele. Asta nu pentru a va restrange relatiile dinte voi, ci pentru a va pastra impreuna, pentru a evita despartirea dureroasa.

Cititi mai bine versurile poetilor buni, pe care poporul nostru ii are din belsug: Eminescu, Stanescu, Bacovia, Blaga. Ele va vor invata sa meditati asupra " acestei intamplari simple" , cum o numeste Blaga.

Dragostea este sentimentul suprem si de aceea trebuie sa se intemeieze si sa se alimenteze din cugetari adanci, vrednice de rodul pe care il hranesc. Aceste teme fundamentale sunt : moartea, viata, timpul, dincolo de care , invaluit in dragoste, petrece Dumnezeu. Tanarul preocupat de astfel de ganduri va renunta usor la raceala ariganta a eroilor de televiziune, preferand smerenia si blandetea oamenilor cu adevarat puternici, care`si revarsa dragostea lor din belsug, pentru ca o au.

[ Extras din revista "OrthoGraffiti" ]